Multumirile mele nu sunt o reactie la vreo fapta eroica, la salvarea unei vieti sau ajutorarea vreunei batranici. Dar in lumea noastra corectitudinea a pierdut meciul cu interesul personal, si de aceea voi spune povestea scurta a doamnei de la chioscul de ziare aflat in dreptul gogosii infuriate de la Unirii, langa fosta BIR. Am cumparat DVD-ul cu filmul 12 Monkeys, dupa care am mai intarziat prin oras, iar seara, in drum spre casa, uitandu-ma la achitizie am constatat stupefiat ca tocmai cumparasem o superba carcasa. Atat. Ca DVD-ul nu era inauntru!
Era tarziu, femeia plecase acasa de mult. Pretul DVD-ului era nesemnificativ, dar aici era vorba de un principiu… si in plus voiam neaparat filmul respectiv, pe care nu-l mai gaseam in alta parte.
A doua zi m-am dus la chiosc, cu argumentatia gata pregatita si toate posibilele ei contraargumente gata combatute.
- Sarut mana, am cumparat iesi DVD-ul acesta de la dvs… si am avut o surpriza…
- Ce, era alt film?! spune vanzatoarea alarmata.
- Nu, si mai bine.
Si-i arat carcasa goala. Acesta era momentul critic, in functie de care urma sa trec la represalii mai dure sau mai blande. Cand colo…
- Aaa, vai, imi cer scuze, stati ca va dau imediat altul!
Nu ma asteptam la atata promptitudine… Dar asta nu a fost totul. Femeia a cotrobait pe sub tejghea si, odata cu DVD-ul cel nou, mi-a mai dat unul, cel cu A Bronx Story:
- Vi-l fac cadou si pe asta, ca m-ati inteles si nu mi-ati facut greutati la patron!
Imi pare rau ca in ziua de azi e de mentionat un gest frumos, cand de fapt ar fi trebuit sa fie ceva normal. Dar asta este, si-i multumesc doamnei in cauza.
Patita de veone.
-ro.png)
