Citind prin blog, mi-am adus aminte de o intamplare aparent banala, dar care m-a impresionat foarte tare. Eram insarcinata in luna a noua si iesisem sa fac cumparaturi la piata. La intoarcere, una din pungi mi s-a rupt si cartofii care erau in ea au inceput sa zburde pe trotuar. Afara era cald si eu de abia mergeam cu pungile si cu burtica mea care era deja maricica. Voiam sa ma aplec cu greutate sa adun cartofii, cand din senin a aparut un copilas, de cativa anisori (avea destui de putini dupa inaltime, 4-5 cred eu) si a venit si mi-a strans cartofii. Desi mai era lume prin jur, singurul care m-a ajutat a fost el, am ramas foarte impresionata de gest, va spun sincer ca mi-au dat lacrimile, eram mai sensibila si datorita sarcinii.
Patita de Ana.
-ro.png)
