Putina atitudine
Ieri, cât aşteptam eu în staţie de tramvai de la Carol, zgribulită din cauza ploii de afară şi îmbrăcată prea subţire, mă întreabă un individ la vreo 20+ de ani şi neromân dacă pe acolo circulă şi tramvaiul 16. I-am zis că da, mi-a mai cerut câteva lămuriri şi înc-o aprobare şi după ce i le-am dat am încercat să mă urc în tramvaiul 21 care tocmai ajunsese în staţie. Individul tuciuriu, care nu trăda cine ştie ce lipsuri material judecând după cum era îmbrăcat, a rămas lângă mine şi când să urc în tramvai se pune în faţa mea şi nu mă lasă să urc, făcându-se că că urcă mai încet. Când dau să urc pe cealaltă parte, individul se întinde peste bara despărţitoare nelăsându-mă să urc nici pe acolo şi-l întreabă pe un om din tramvai ce mă întrebase şi pe mine. Mă deranja situaţia, numai că în afară de fapul că-l catalogasem pe ăla drept imbecil, nu bănuiam că tocmai fusesem aleasă ca victima unui furt de portofele. Şi nici nu m-aş fi prins dacă o doamnă de pe refugiul de tramvai, care urmărise toată târăşenia nu îi spusese celuilalt ţigan care se chinuia să-mi deschidă geanta să mă lase în pace şi să plece din staţie. Între timp ţiganul din tramvai s-a dat jos la doamna respectivă şi-a jucat cartea ăluia care se face că nu pricepe: “Ce geantă doamnă? Nu făceam nimic”. Uşa s-a închis în urma mea lăsându-mă pe scara tramvaiului, fără să apuc să îi mulţumesc doamnei care mă atenţionase la timp de tentative. Aşa că m-am gândit să mulţumesc aici, în ideea de a şi atenţiona tot odată pe oricine se mai regăseşte în vreo situaţie asemănătoare cu a mea.
Vă mulţumesc, doamnă!
Soptita de Ligia.
This entry was posted on Wednesday, September 17th, 2008 at 4:13 pm and is filed under cu un portofel, din troleu, sa multumim. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.
September 27th, 2008 at 5:05 pm
hihi!ma bucur pentru tine. as vrea sa mi se fi intamplat si mie la fel. poate acum mai aveam telefon.
September 30th, 2008 at 2:28 pm
eu inca imi doresc sa nu-mi fi pus portofelul cu cele 4 milioane pentru jumatea mea de chirie in cel mai exterior buzunar al gentii chiar cu cateva clipe inainte de a ma cobori din tren. daca dorinta asta nu se poate implini, imi doresc sa nu fi traversat pe la semaforul ALA. sau macar sa ma fi fatzait pe acolo, ca sa nu le dau ocazia derbedeilor alora sa se impinga in mine. sau sa-mi fi facut mama card. sau sa fi fost mai atenta. sau sau… am invatat lectia. ma bucur ca ai scapat. si ma bucur si ca inainte de a ti se fura telefonul ai terminat ultimul nivel.
October 7th, 2008 at 3:23 am
Totusi, la carol din cate stiu nu trece niciun 16. De ce l-ai mintit? :O
October 17th, 2008 at 10:43 am
@Shumi
ba trece, nu am mintit.
@Emma
awww, ai citit si alte patanii de-ale mele. Imi pare rau de portofelul tau.
@Deea
Si eu am ramas fara telefon. Din pacate atunci nu m-a prevenit nimeni.