A prins trenul in ultima clipa!

“Eram joia asta (Joia Mare, inainte de Paste) in Bucuresti si trebuia sa ajung neaparat acasa in Brasov ca ii promisesem mamei ca fac cumva sa vopsim ouale impreuna.

Pe la 4 am terminat ultimul curs si m-am grabit acasa sa imi iau bagajul si apoi fuga in taxiu la gara sa prind trenul de 18.50. Am ajuns la 18.45 (dar mai patisem sa prind trenul din mers), asa ca am inceput sa ma agit. In gara, surpriza! Sute de oameni se inghesuiau la casele de bilete sa isi cumpere locul in trenurile care-i duceau catre familiile lor de Paste.

M-am asezat si eu la o coada interminabila si-am inceput sa-mi calculez sansele sa prind urmatorul tren. Coada avansa cu incetinitorul si, cu doar cateva minute inainte sa plece ultimul tren care ma putea aduce acasa inainte de miezul noptii (eram fixata pe faza cu vopsitul oualelor in Joia Mare alaturi de mama no matter what, dar nu ca-s bisericoasa in vreun fel, ci pentru ca facusem o promisiune), vad in dreapta mea, la ghiseul vecin, o tipa care cerea bilet pentru Ploiesti la acelasi tren.

Intr-o franctiune de secunda am sarit din coada unde eram asezata si m-am repezit in spatele ei:
- “Te implor, te implor, cere si unul la Brasov!”, cu privire rugatoare si carnetul de cupoane pentru reducere intins catre ea (grabita, grabita, da’ sunt totusi studenta care nu-si permite bilet intreg).

M-a privit o clipa si deja auzeam in spatele ei murmurul multimii pe cale sa se dezlantuie. Nu mi-am intors capul de teama sa nu cumva sa infunt vreo privire plina de repros ca ma bag in fata cand lumea statea de ore intregi la coada. Tipa s-a decis intr-o secunda ca ma ajuta si mi-a luat biletul. Nu imi amintesc cum l-am luat si in probabil 1 minut si 30 de secunde eram la tren, urcandu-ma din mers, dar stiu ca am apucat sa ii spui “m-ai salvat”.

M-am intalnit cu ea in tren cateva minute mai tarziu si i-am multumit sincer. Nu cred ca si-a dat seama cat de mult ma ajutase. La 22.30 eram in Brasov si peste nici 20 de minute lasam valiza jos pe hol si imi puneam manusi de cauciuc sa vopsesc ouale deja pregatite de mama, ca nu cumva sa treaca Joia Mare.”

Patita de Denisa.

1 Star2 Stars3 Stars4 Stars5 Stars (14 votes, average: 4.36 out of 5)
Loading ... Loading ...
This entry was posted on Monday, April 28th, 2008 at 11:56 am and is filed under la coada. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply