Prieteni printre straini
As vrea sa povestesc ce am ‘patit’ eu de la altii, dar nu-mi vine nimic in minte, asa ca o sa vorbesc despre ce am facut eu.
Acum ceva vreme, ma intorceam de la aeroportul Otopeni cu expresul. Inainte de Universitate, un tip incerca sa afle de la sofer, in engleza, cum sa ajunga la gara. Soferul intelegea ceva, dar nu putea sa explice intr-o engleza inteligibila, asa ca m-am bagat in discutie. Pentru ca si eu coboram in acelasi loc, am zis initial sa-l sui pe englez in 85 si sa-i explic unde sa coboare, dar am vorbit putin si-am aflat ca trebuia sa ajunga de fapt la un hotel undeva in zona garii. N-aveam nimic de facut si el parea pierdut in spatiu, asa ca m-am oferit voluntar sa-l duc pana la hotel. In ciuda faptului ca nu stau bine cu orientarea si ca zona Buzesti e necunoscuta pentru mine, am gasit cu succes hotelul. Dupa care am stat inca juma’ de ora in strada, timp in care tipul (un domn pe la 50 de ani, de fapt) mi-a povestit cum a cunoscut el o fata din Botosani (?) care lucra in hotelul in care se cazase el, cum s-au indragostit fara sa isi inteleaga unul altuia limba si cum vor sa se casatoreasca. A parut impresionat ca cineva chiar stie engleza bine si-a fost dispusa sa il ghideze prin oras 
(Povestea aia cum ca romanii ’stiu engleza’ e doar un mit…)
Are si un prieten de-al meu o poveste cu niste francezi, l-am rugat sa o trimita si sper sa se conformeze. Salvatul de straini e una dintre chestiile cele mai misto (si sper ca asta o sa se adauge la karma mea si o sa ma ghideze si pe mine si cineva intr-un oras necunoscut!)
Comisa de Jen.
(5 votes, average: 4.6 out of 5)
Loading ...